Suntem oare fluturi?

Suntem fluturi. Se spune că viața unui fluture e miraculoasă prin cele patru etape prin care trece: ou, larvă, pupă și adult. Fluturii au nevoie de o perioadă lungă pentru a trece de la omidă la adult, iar metamorfoza prin care trec este uimitoare. Viața unui om se aseamănă cu cea a unui fluture. Suntem neputincioși în prima etapă a vieții noastre, dependenți de pântecele în care creștem și ne dezvoltăm și de persoana care ne încălzește și apără. Suntem mici și lipsiți de putere atunci când ne naștem și mâncăm multă răbdare până devenim larve frumoase și independente. Apoi urmează o perioadă când suntem indeciși de ce vrem să facem mai departe, o perioadă în care hibernăm și încercăm să ne îndepărtăm cât mai mult de maturitate și de responsabilități.
Suntem fluturi. Și precum fluturii trecem prin mai multe etape de dezvoltare, ca într-un final să atingem apogeul ca adulți, să ne deschidem aripile și să zburăm departe. Trăim oare viața unui fluture? Trăim oare ca fluturii luni de zile fiind mici, urâți și neputincioși, ca într-un final să ne arătăm adevărata frumusețe doar pentru o perioadă scurtă de timp ? Doar fluturii nu trăiesc decât câteva zile. Trăim oare și noi ca fluturii ani de zile în umbră ca să ieșim la suprafață doar pentru o clipă ? Suntem oare fluturi?

Recenzie: America de Franz Kafka

Trebuie să recunosc că America e prima carte a acestui autor pe care o citesc. Auzisem multe despre Kafka și eram foarte curioasă de modul lui de a scrie. Nu știu de ce, dar am început a-l lectura pe Kafka începând cu ultimul lui roman. A fost o surpriză pentru mine să observ că nu are un mod prea greu de a scrie și că e foarte ușor de citit, dar greu de înțeles.
Romanul îl pune în centrul acțiunii pe Karl, un băiat de 16 ani, care sedus de menajera lui din Germania este trimis în America spre ”a se corecta” și spre o viață mai bună. În timp ce se afla pe navă spre tărâmul american, face cunoștință cu unchiul lui. Trăind câteva luni la unchiul său, Karl se atașează de acesta, iar unchiul ajunge ulterior să reprezinte întreaga lume a lui Karl. Tânărul de 16 ani trece prin mai multe experiențe, după ce unchiul l-a lăsat baltă că a plecat în ospeție pe noapte la un prieten de-al său: întâlnește 2 ”prieteni” pe drum, se angajează la un hotel, este dat afară de acolo, ajunge să lucreze pentru unul din ”prieteni”  și prietena acestuia Brunelda, ca ulterior romanul să se încheie cu Karl lucrând într-un teatru.
M-a surprins la acest roman dramatismul și exagerarea cu care tratează autorul anumite personaje și cum își construiește acțiunea: Karl este concediat de la postul de liftier din cauza că a lipsit câteva minute, unchiul îl lasă baltă pentru că a decis să doarmă la un prieten, o domnișoară sare la el la bătaie pentru că nu a vrut să intre la ea în cameră, etc.
Mi-a spus cineva că pentru a-l înțelege pe Kafka trebuie să-i cunoști biografia. Cred că pentru a înțelege acest roman am nevoie de a-l mai citi odată și de a mai citi și alte opere ale acestui autor, în deosebi biografia acestuia. Dar pot spune că America de Franz Kafka nu e o pierdere totală de timp și că merită citit acest roman.

Recenzie: Amintiri din viitor de Andreea Russo (volumul II)

”Cum e să trăiești fără amintiri? Cum e să știi că acestea sunt scrise într-un jurnal de care îți este frică? O frică față de un trecut în care cunoșteai viitorul.
Tokyo, 11 februarie, el deschide ochii și realizează că nu mai are trecut, cu excepția unor jurnale pe care tot amână să le citească. Într-un final le deschide și redescoperă greșelile pe care le-a făcut în mod conștient. A pierdut benevol femeia pe care o iubea. Cum să se întoarcă la viața lui de odinioară? Cum să o întoarcă pe ea? În loc de răspunsuri apar tot mai multe întrebări.
Numele lui este Mir. E în viață. Dacă citești aceste rânduri, descoperi împreună cu el trecutul său. ”

Trebuie să recunosc că primul volum mi-a plăcut mai mult, a fost mai clar, evenimentele aveau o ordină cronologică, era mai ușor de ținut pasul cu firul narativ și cu personajul. Cel de-al doilea volum, mi s-a părut mai greu de înțeles și mai încurcat, încurcat din cauza ca evenimentele nu merg după o ordine cronologică, iar în peisaj apare Milena sora geamănă a Ameliei care se dă drept aceasta la un moment dat. Nu sunt atât de multe de spus despre acest volum pentru că m-a cam lăsat în ceață și pentru că nu mi s-a părut la fel de bun ca primul volum.
Mir a supraviețuit prăbușirii avionului pentru că a primit un apel înainte de a se urca în avion și nu a mai urcat în el. Fiind în drum spre Tokyo, la prietenul său, Mir și-a pierdut memoria și a amânat momentul citirii jurnalelor sale timp îndelungat. Mir a refuzat să-și amintească trecutul, iar între timp, cei apropiați lui primeau bilețele de la Mir. Primul bilețel l-a primit Amelia, încă în primul volum, iar ulterior au urmat mai multe bilețele. Cine trimitea aceste bilețele? Unde a dispărut Amelia? Ce se va întâmpla mai departe cu Mir? Astea sunt doar câteva dintre întrebările care răsar la final de carte. Așteptăm ca volumul 3 să răspundă la toate întrebările ridicate.

De ce oamenii se întorc?

Oamenii pleacă, fie că au de ales, fie că nu au de ales, dar oamenii pleacă. Cred că cel mai dureros moment pentru un om e să plece alt om de lângă el. Când oamenii pleacă iau cu ei amintiri, momente, și distrug speranțe. Mereu m-a chinuit întrebarea de oamenii pleacă. Dar mai tare mă macină întrebarea de ce oamenii se întorc. Nu odată mi s-a întâmplat ca cineva să se întoarcă în viața mea. Înțeleg motivele pentru care oamenii pleacă. Dar de ce se mai întorc? De ce se întorc atunci când deja ți-au spus odată nu și au plecat? Ce rost are să te mai întorci, să-i scrii sau să-i telefonezi odată ce ai plecat? Dacă o faci, înseamnă că menții aprinsă flacăra împăcării voastre, fie în mintea ta, fie în sufletul celuilalt. O despărțire e o despărțire, nu o pauză de moment. Dacă cineva a plecat din viața ta, tu nu ai nici o obligație să-i primești înapoi. Ei au plecat pentru că nu te-au mai vrut în viața lor, pentru că deja nu mai însemni nimic pentru ei. Ei au plecat din motive pe care niciodată nu o să fii în stare să le înțelegi, la fel cum tu pleci din viața altor oameni fără prea multe explicații. Nu încerca să înțelegi de ce oamenii se întorc, mai bine nu-i primi înapoi atunci când o fac.

Recenzie: Amintiri din viitor de Andreea Russo (volumul I)

”Cum e să trăiești cu amintiri din viitor? Cum e să știi ce va fi mâine? Într-o viață în care viitorul și trecutul se schimbă cu locul, rămâne doar prezentul, dar cum să iei o decizie în prezent atunci când îți cunoști viitorul?
La 7 ani vrea să afle prin ce se deosebește de toți ceilalți. La 12 ani învață cum să fie ca ceilalți. La 17 ani se îndrăgostește de Amelia. La 22 o întâlnește pe ea. La 27 se află într-un avion care urmează să se prăbușească.
Numele lui este Mir.
Dacă citești aceste rânduri, deja faci parte din viitorul lui.”

Romanul Amintiri din viitor de Andreea Russo are un mod unic de a te intriga și de a-ți dori să îl citești. În centrul romanului se află un tânăr, Mir, care își cunoaște viitorul; știe exact ce se va întâmpla în ziua de mâine, are dimineți negre în care nu-și poate da seama unde se află și nu poate fi surprins în nici un fel. Încă de mic copil știa că are să o cunoască și să se îndrăgostească de ea. Și a decis că atunci când va veni momentul - o va ignora, pentru a-i răni orgoliul, nu și sentimentele. O bibliotecă, un bilețel cu ”Salut, Mir” și un gest care a rănit-o cumplit pe Amelie: Mir nu îi răspunde, o lasă cu durerea și cu gândul că astfel va putea fi fericită cu altcineva.
M-a surprins la acest romanul modul în care a fost construit personajul Mir: cu simțul de a se sacrifica, dar cu toate acestea prea laș pentru a se opune viitorului și morții, prea laș pentru a lupta împotriva curentului și prea laș pentru a trăi fericit alături de Amelie. Mir a sacrificat fericirea sa, crezând că dacă o ignoră pe Amelia, aceasta ar putea fi fericită cu altcineva. Mai târziu îi descoperă jurnalul. Îi vede gândurile și rămâne uimit de faptul că avea aceleași răspunsuri la întrebări diferite. Mir se resemnează și urcă în avion știind că urmează să se prăbușească. Mir își acceptă soarta, lăsându-i Ameliei jurnalele sale și un mare gol în suflet.
Contrar așteptărilor mele, mi-a plăcut romanul. Recunosc că mi-au lipsit descrierile lungi din Dostoievski sau Stendhal, dar mi-a plăcut prin faptul că prin cuvinte puține - autoarea a reușit să transmită multe și a venit cu o idee originală, nu o simplă și banală poveste de dragoste.
Pentru cei care stau la îndoială dacă să citească romanul sau nu, eu zic să-i dea o șansă. Dacă o să le placă, au să câștige infinit, iar dacă nu - au să piardă o oră din viața lor. Pentru o motivare vă las și câteva fragmente:

• Domnule Frank, uneori când am câte o amintire din viitor și mă văd matur, observ în oglindă un chip trist. Nu înțeleg din ce motiv, pe an ce trece, chipul meu din oglindă devine din ce mai trist. Am 11 ani și mă tem cumplit de viață, de maturitate. Privesc fața dumneavostră. Harta ridurilor de pe ea are forma tristeții. Oare acesta e prețul pe care îl plătește omul ? Jertfește un chip frumos pentru a căpăta înțelepciune? Un copil e frumos și naiv, un bătrân e urât și înțelept.
• Mi-am iubit anormalitatea dintr-o singură perspectivă - nu m-a apăsat trecutul pe suflet. Am avut mereu o singură direcție, înainte. Soarta mi-a distrus visul, în schimb eu am decis să o admir. Așa e când stai la o masă cu moartea în față: înghiți de nevoie mâncarea sau primești plăcere de la masă. Eu am ales a doua variantă. Ce mai are să-mi facă? Vrea, nu vrea, mă va aștepta să-mi termin porția.
• -Ce îți pui pe masă aceea și mănânci. -Dar nu tu îți alegi meniul, altcineva decide pentru tine ce vei mânca. -Presupunem că acel altcineva decide ce e pe masa mea, dar tot eu decid ce să înghit.
• La ce mi-ar trebui lumea? Nu e de ajuns că eu sunt pierdut, îmi mai trebuie și o lume pierdută ? Trăim pentru că nu avem alternativă. Blocați în sistem, ne punem scopuri. Credem că totul e în mâinile noastre, în timp ce mâinile noastre sunt în alte mâini. Fugărim anii și nu prețuim momentele. Ne satisfacem capriciile pentru a nu ne simți vinovați că urâm ceea ce avem. Blestemăm soarta, pe când ar fi mai rațional să ne blestemăm pe noi. Cine are nevoie de această sărăcie? A vrea să cucerești lumea e ca și cum ai vrea să fii cel mai sărac dintre săraci.
• Dacă, într-un moment în viața noastră totul pare negru, bucurați-vă, aveți ocazia să creați sublimul. Niciodată să nu vă fie frică de întuneric, el e divin. Să vă fie frică de soare, el poate arde.

*Să nu uităm și de coperta aceasta minunață <3 

14 sugestii cum să te motivezi să citești cât mai mult

Cititul ocupă o parte importantă din viața mea. Cu toate acestea, nu întotdeauna reușesc să citesc cât mai mult, motivând asta cu lipsa de timp. În realitate, din lipsa de motivație citesc atât de puțin. Atât eu, cât și ceilalți din noi. De aceea, pentru a vă ajuta pe voi și a mă ajuta și pe mine, am decis să creez o lista cu câteva trucuri pentru a te motiva să citești cât mai mult.

1. Citește cărți care se potrivesc gusturilor și preferințelor tale. Îți plac detectivele? Citește atunci detective, literatură criminalistică, mister. Alege cărțile pe care să le citești în funcție de genul de cărți care merg cel mai bine la tine. Îți place un autor? Atunci citește întreaga activitate a acestui autor. 
2. Fă un obicei din citit. Dacă zilnic mergi câte 30 de minute până la școală sau lucru - ia mereu o carte cu tine. Astfel ai posibilitatea să citești câteva pagini bune fără a fi nevoit să tai ceva din programul tău pentru a introduce obiceiul de a citi. De asemenea, poți încerca să citești câteva pagini înainte de somn sau înainte de culcare.
3. Ia mereu o carte cu tine. Nici nu știi de unde apare ocazia și ai timp liber, iar o carte e tocmai potrivită pentru a o citi.
4. Concentrează-te pe citit. Dacă nu te simți în stare de a te concentra - mai bine nu începe o carte. Concentrarea are un rol important deoarece te ajută să te focusezi pe subiectul romanului și astfel devii interesat în carte și citești cât mai mult din aceasta.
5. Creează atmosfera potrivită. Atmosfera, precum și concentrarea are un rol important în focusare și citire. Dacă ești într-un loc gălăgios - vei fi mereu distras de lucrurile ce se întâmplă în afara cărții, nu în carte.
6. Ține pasul cu câte pagini citești zilnic. Notează într-un carnet câte pagini ai citit astăzi și încearcă mâine să citești la același nivel ca astazi, dacă nu mai mult. La mine personal - funcționează.
7. Alătură-te unui grup de lectură. Astfel, vei face cunoștință cu oameni noi, dar și vei citi fiind motivat de termenul limită al provocării. 
8. Evidențiază citatele. Subliniază-le cu creionul, notează-le sau fotografiază-le. Ele te vor ajuta ulterior să faci o recenzie iar prin intermediul lor îți vei aminti subiectul romanului.
9. Împrumută cărți. Fie că o faci de la bibliotecă, fie de la prieteni, faptul că ai împrumutat o carte îți dă un termen limită, iar respectarea acestuia e primordială. Astfel, vei citi cât mai mult ca să reușești să întorci cartea la timp. 
10. Provoacă-te. Creează-ți un reading challenge, anual sau lunar, și ține-te de el. Alege 20, 30 de cărți de citit într-un an și încearcă să te ții de el.
11. Creează liste. Ai fi uimit cât de mult te ajută o listă de cărți să citești. Astfel, știi ce îți dorești să citești în viitorul apropiat și ești cuun pas mai aproape de a citi cât mai multe cărți anual.
12. Citește în alte limbi. Deși inițial ți se va părea greu să citești o carte în limba rusă sau engleză, ulterior îți vei da seama cât de mult te ajută să-ți îmbogățești vocabularul și vei combina cunoașterea unei limbi noi cu cititul.
13. Recitește. Nu știu câți dintre voi recitesc cărțile, dar recitind o carte o cunoști din nou, mai profund, mai bine, mai altfel. Dacă ai o carte preferată sau o carte de sezon, nu ezita să o recitești în fiecare an sau în fiecare sezon.
14. Prinde reducerile. Dacă vei cumpăra cărți - vei fi motivat să le citești.  Iar reducerile sunt o modalitate perfectă de a face rost de cărți la un preț mai redus. Astfel, dacă vei avea cărți în propria bibliotecă - vei fi atras negreșit de ele.

Dacă mai aveți sugestii cum să citiți cât mai mult și cum să vă motivați, nu ezitați să le lăsați într-un comentariu.